Faavaeina, Tala
Robert Bryus, o le Tupu o Sikotilani: faiga faavae i totonu ma fafo, talaaga
toa o le atunuu Sikotilani Robert Bryus o agavaa moni ea o le suafa honorary. Lona faamaualuga moni avea ma se manumalo faigofie i le taua tele o Bannock mu. Na ala mai i lenei mea na tupu ua maua Sikotilani a le tutoatasi ua leva ona faatalitali, e ui lava i le auala e faatoilalo ai sa faigata lenei.
piki i luga Robert le fuʻa lava e tasi o le faasaolotoina o le atunuu ma tuuina atu le finagalo ma le saolotoga o latou lava tagata. History of Sikotilani e fesootaʻi vavalalata i le pule lauiloa, o lona olaga ma e le faailoa atu i lenei aso o mea moni uma.
Lona sao e le mafai ona faamatalaina i ni nai upu, ae e mafai ona e mautinoa fai na o se mea se tasi: o le tagata o Sikotilani faaaloalo moni lona tupu ma tuuina atu ia te ia le tele o le agaga faafetai mo lana galuega uma. I le faaopoopo atu i le saolotoga ma le tutoatasi mai Egelani, Sikotilani, na tuuina Bruce a le tele o le faaleleia o le olaga. E ui lava i le mea moni e faapea i le taimi o le nofoaiga atoa ia taumafai e puipuia o latou laueleele mai le fili o le British, e pei ona sa i ai taimi e Robert fai isi mea e fesoasoani ai e tau le Scots.
O le faavaeina o le Pulega o Aiga ma igoa taʻutaʻua
1 na fanau Robert i le 1274, i le 11 o Iulai i le maota o le tupu Ternsberri. O Ia o le faavaeina o le Pulega o Aiga, ma faoa faamalosi saʻo o le pale o le pule. faaaluina Bruce lona talavou i le faamasinoga o Edward 1 - Tupu o Egelani.
Amataga o le igoa ona o le mea moni e faapea sa afio ifo le genus Bruce mai le aiga o Norman, o le na umia o le laueleele o Normandy.
e mafai ona matuai fiafia lava le tele faigamalo Bruce o se pule ma se taitai o le militeli, o le na faia mea uma mo na o le lelei o le tagata ma e le mo o latou lava manuia.
sa aafia De Baron Robert Bryus, ae, o le taitai o le fouvale i le taua e faasaga i Egelani. Mo lenei sa ia le faamaoni tauia laueleele tele i Yorkshire. Faafetai i ana galuega uma fanau na vavalalata fesootai Bruce i le talafaasolopito o Sikotilani.
atalii ulumatua uma i ai i le aiga se igoa se tasi - Robert. O le mea moni, na uma i le mamalu o le faavaeina o le Pulega o Aiga. o Isabella avā muamua (averesi afafine David Hantingdonskogo). E faafetai ai i le la faaipoipoga ma Robert tuuina atu ai le aia tatau e taoto talosaga i le nofoalii Sikotilani tusa ma le tulafono, ona e tuuina atu se talosaga aloaia i le nofoalii. Ae o le taimi na faamutaina a latou faaipoipoga ona o ni mafuaaga e le mailoa. E tele ni faamatalaga o le taʻu atu i le mafuaaga e sili ona eseese, ae tagata i ona po nei le upu moni ma te le iloa.
ua tumu moni o le olaga o le Tupu o mea moni manaia, mea e tutupu ma tala laiti. ma le saogalemu e mafai ona autalavou o aso nei ave i le faataitaiga o se pule. Lona uiga o le agavaa o le faaaloalo i le tulaga muamua, ma tomai ma tomai uma.
I le ala i le pale
Ina ua mavae le maliu o le pule o contenders Sikotilani mo le pale sa faaputuina se tele, ae o le tama o Roberta teena Bryusa e faatagaina lenei finauga, ma o lea ua tuuina atu i lona lava atalii.
1292 o se mataaga mo Robert, ona sa faaliliuina i le ulutala Earl o Carrick. Ona sosoo lea, ina ua mavae le oti o lona tamā, na avea Robert Bryus le fitu Alii o Annandale. Tāu'āiga fuafuaina tetee Ioannu Balliolyu, na mulimuli ane faia se faigauo ma Farani.
I le taimi o lenei le mautonu uma ma le maliu o se aofaiga tele o le laueleele na faamalosia ai na tāu'āiga e toe faatasia ma le fouvale, e pei o le toatele o alii o Sikotilani.
O Le Toe Foi o Edward 1 tauiviga
I lenei taimi o le talafaasolopito o Sikotilani aveesea ai nisi o mea moni, ae le lomiga aloaia, e na o le tasi.
osofaia 1 Edward Sikotilani ma le fusuaga amata. I nei taua, o le tagata fanafana ma kavari Igilisi solia le fili 'au, o le toatele pule toppled mai i le nofoalii. taua mamafa e tatau ona tumau Bruce tāu'āiga, ma o le taunuuga latou leva ona feteenai ma tāu'āiga Cumming.
fasiotia brutally Robert Bryus Dzhona Komina, ma pe afai e le feeseeseaiga i le va o le clans foia. O lenei fasioti tagata faamamaina manuia Bruce lo latou ala i le pale. Lea o le alii o le faapotopotoga Sikotilani folafola atu ia e le tupu fou ma le faauuina lava na tupu i Skåne Mati 10, 1306. O le mea sa ou tausia "Stone o Taunuuga", lea sa i ai se maa faauuina paia o le Scots.
faʻauʻuga
O le aso auspicious o le faauuina tele o atunuu o le faamaoni fiafia. O le sainia o le pepa aloaia i luga o le uiga o le faauuina na o le mea e tasi - e le manao Sikotilani e vaai Edward 1 lava pule. O le mea lea, i le aso lava lea ma amataina se taua mo le tutoatasi.
mafatia Robert ni nai toilalo, ma na puʻeina i lona aiga e ala i le British. saili Bruce lava sulufaiga i le tele o nofoaga. faateaina lava Pope ia te ia, ae e leʻi taofia lenei mea moni le Scots, ma e na zooms latou fouvale. toe foi Robert Bryus i lona lava atunuu i le masina o Fepuari ma agai ai au fouvale uma.
ala matu
Ona o le faatupulaia o le fuainumera o le fouvale Edward 1 sa e faaaoga faiga sili mātuiā, ma sa ia filifili e taitai se autau i le itu i matu, ma ua i ai iina e faatino ai a latou lava fuafuaga.
Ae paga lea, sa faaumatia ana miti uma, ona sa maliu faafuasei. O tupu e lē mamao mai le tuaoi ma Sikotilani, ma filifili to uma e faaauau ai lona atalii.
1 maliu faafuasei Eduard, o lea lona atalii sa le faia o faiga ogaoga, ma taimi lava tatou te ave le tulaga i lo latou lava lima, ao le mafatia lona 'au a toilalo ogaoga.
I le taimi lava lea e tasi, o le Scots sa sili atu le malosi ma le mana, ina oomi malie autau Egelani ese atu Sikotilani.
le aloaia o le tupu
taloina Sikotilani le Tupu o le Palemene muamua i le 1309. Ma o lea, e ui lava i le mea moni e faapea na faateʻa o ia, na iloa lona mamalu e le tupu faifeau Sikotilani.
ave pulea o le autau Roberta Bryusa le tele o le laueleele, ma sa itiiti oganuu le British.
Bannockburn nofoaga mafatia lava a toilalo tetele, ona o le nofoaga lea o le faatoilaloina Scots le autau a Egelani, o le aofai o le militeli i lea sa matuai sili atu nai lo o le 'au o Bruce.
I le faaopoopo atu i Sikotilani, ma le tau o Peretania ma Aialani e pei lava na faaiu ai le faatasiga i Sikotilani ma Aialani. Tusa ai ma lenei pepa aloaia, sa Aialani leai se aia tatau e tuua le paaga i le alofa mutimutivale o le fili, o lea malosiaga faaopoopo Scots aoga.
I le 1315 na iloa ai le uso laitiiti Robert e le tupu Aialani. aumaia Union o Aialani ma Sikotilani a le tele o le manuia, ae sa le lava ina faigofie Peretania. Latou faatiga o le toilalo o le atunuu e lagolago. na faaoo toilalo tele itutaua a Sikotilani ma Aialani, ma le pule Aialani fasiotia.
Le taua e faasaga i le British
E ui lava o nei toilalo uma ma le maliu o se uso o le Tupu, alu ai le Taua o le Tutoatasi. o le a le musu Robert ma lana autau. E pulea ai le siitia Scots nisi o le laueleele. O le taumafai British e amata le faatiga lona lua fua-tele, ma le faamoemoe mo le manuia lava lea e tasi, ae sa toe faaumatia a latou fuafuaga. osofaia autau Sikotilani tetee i luma, ina ia latou maua e taofia uma gaoioiga ma toilalo.
Robert Bryus ma a itiiti faigata e faaiu a feagaiga militeli ma Farani. O se tausaga mulimuli ane sa avea o ia o le atalii muamua, o le, taitasi, ma pasia mulimuli ane le pale.
Ua na faia ai le taumafaiga British mulimuli i le 1327, ae o le mea e lelei, tini la latou tauiviga i le toilalo. atoatoa faatamaiaina autau Sikotilani Northumberland ma toe tu i luga o le laueleele o Aialani.
O se tausaga mulimuli ane, na faamalosia Egelani e saini se feagaiga, lea e faitau e uiga i le tulaga tutoatasi o Sikotilani. Nei avea le tonu ua Sikotilani se tulaga o tupu, ma maua Robert Bryus lona tupu.
Uma le tulaga o le lalolagi i le iuga faamaonia le faaipoipoga na Davida Bryusa (atalii e fa tausaga le matua Roberta Bryusa) ma Joan Plantagenet (tuafafine fitu tausaga o Edward III).
mortem meli
O le lauiloa manumalo Tupu o Sikotilani a plurality o faiga faavae i fafo, faapea foi ma faamanuiaga tau le vaegaau. Ae, e ui lava i lona ausia ma le manumalo, na mafai ai pea o ia e tauaveina lana sini faapelepele. manao Robert e fatu ai se faavae malosi mo le pulega Sikotilani, ina ia le mafai ona fausia.
I tausaga talu ai nei, na ia faaitiitia se faamaʻi matautia - lepela (lepela). Ae paga lea, ae sa leai se meafaigaluega avanoa mo le faaesea ma le taulimaina o se tagata, o lea sa ia te ia e onosaia ai lenei mea mo oe lava uma ola ma tumau e oo i le iuga. Sa nofo o ia i lena taimi i Cardross, i luga o le matafaga ai ma oti ai.
Le tino, i le talosaga a Sikotilani, sa tanumia i Dunfermline, ma na ootia lona loto i le Melrose. O nisi taimi ina ua mavae le mea leaga i le isi itu Sikotilani gau se tele o talafatu, sa le nuu, ma tusi se solo, solo, tala ma isi. D. mafua uma o nei tusitusiga i le Tupu wizard malosi po o se pule extraterrestrial, o lē na ona tagata le saolotoga, ositaulaga i latou lava.
Ina ua mavae le maliu o lona atalii gau le laina o le faigamalo. Le pale pasia e atalii o lona atalii i le itu Distaff - Robert Stewart.
faletua lona lua
Elizabeth de Burgh sili lauiloa o le toalua lona lua o le tupu o Sikotilani. I ai sa toatele talafatu i totonu o le tagata i le lotoifale ma le 'au Sikotilani, lea sa avea lauiloa.
Na soifua mai o ia i Dunfermline, lea, e pei ona outou iloa, faaaluina Robert le tausaga mulimuli o lona olaga. O ia o le afafine o le malosi uma Richard de Burgh, ina ia faaopoopo tamalii aiga lona lava tulaga.
Faatasi ai ma le feiloai pea Robert Bruce Elizabeth de Burgh i le faamasinoga le gagana Peretania, ma i le 1302 sa latou faaipoipo.
Similar articles
Trending Now