News ma SocietyLauiloa

Tusitala Fransua faatusalia: talaaga ma galuega

Fransua faatusalia (tausaga o le olaga - 1494-1553) - iloa tusitala Humanist uluai mai Farani. Na ia mauaina i le lalolagi atoa faafetai lauiloa i le tala "Gargantua ma Pantagruel". O lenei tusi - o se maa faamanatu encyclopaedic o le Renaissance i Farani. Teena asceticism o Tutotonu Ages, le manatu faapito ma le manatu faapito, Rabelais i le faatusa grotesque o le amio, ua musuia e talatuu, e faaalia mai le uiga o lona taimi manatu Humanist.

ositaulaga Galuega

na fanau mai Rabelais i Touraine i le 1494. Lona tama o se fanua mauoa. Siomia 1510, na avea François a novice i le nofoaga faafaifeau. Na ia aumaia tautoga i le 1521. I le 1524-mita i Rabelais na aveesea faamalosi tusi Eleni. O le mea moni e faapea tau lotu Orthodox i le taimi o le faasalalauina atu o Porotesano masalomia o le gagana Eleni, ua manatu heretical. O le a ia tuuina atu se avanoa e faaliliu lona Feagaiga Fou. sa François alu i le Benedictines, e sili atu faapalepale i lenei faaaloalo. Ae peitai, i le 1530 sa ia filifili e tuu atu o latou mamalu ma le e malaga atu i Montpellier e suesue vailaau. Iinei i le 1532 ua lomia Rabelais le galuega o Galen ma Hippocrates, o le healers lauiloa. Foi, i Montpellier ia toʻalua le fanau mai i se fafine. na faatagaina i latou i le 1540 e se poloaʻiga o Pope Paulo IV.

gaoioiga faafomai

sa faatagaina Rabelais e avea o se faitaulaga faalelalolagi i le 1536. Sa amata galue ai faafomai. ua avea François i le 1537 o se fomai ma lectured i luga o le saienisi i le Iunivesite o Montpellier. I le gata i lea, o ia o le fomai patino e Cardinal Jean du Bellay. faalua faatasi Rabelais le aut¯u i Roma. olaga atoa François patronized e faaupufai faatosina (M. Navarre, G. du Bellay), faapea foi clerics sinia mai le Liberals. E faaolaina Rabelais i luga o se mataupu o le ituaiga lea e mafai ona aumaia le lomiga faasalalau o lana tala.

O le tala "Gargantua ma Pantagruel"

maua Rabelais lona valaauga moni i le 1532. Masani i le "tusi lauiloa o Gargantua", François tuuina atu i le faaaʻoaʻo o ia "faaauau pea" o le Tupu o dipsodov Pantagruel. Le igoa umi o le galuega a François tauaveina le suafa o Matai Alcofribas na talitonu na tusia le tusi lenei. Alcofribas Naze - se anagram aofia ai tusi o le faaiu ma le suafa o Rabelais. O lenei tusi na taʻusalaina e le Sorbonne mo māsoā, ae le aofia taliaina ma le naunautai. O le tala o le sauai fiafia tele.

I le 1534, o le Humanist Fransua faatusalia foafoaina se isi tusi i le igoa tutusa le umi, lea e faamatala ai le ola o Gargantua. O lenei galuega e tatau ona mulimuli i le alagatatau o le muamua, e pei Gargantua - o le tama o Pantagruel. I le 1546 sa i ai se tasi, o le tusi lona tolu. Na sainia e le o se pseudonym, ma lona lava igoa Fransua faatusalia. faasalaina foi Sorbonne lenei galuega mo aʻoaʻoga sese. O nisi taimi na e natia mai sauaga Fransua faatusalia.

Lona talaaga faailogaina e ala i le lomia faasalalau i le 1548 o le tusi lona fa, e lei atoatoa. ata atoa faaali i le 1552. I lenei taimi faasala sa le taofia e le Sorbonne. O lenei tusi na oo mai faasā o le Palemene. E ui i lea, sa hushed le tala o se uo faatosina o François. Mulimuli, na oo mai mai le tusi lona lima i le 1564, ina ua mavae le maliu o le tusitala. Sili ona suesue finau le manatu e faapea e tatau ona aofia i le galuega o Fransua faatusalia. Foliga, na ia tusia ua maea le faaupuga puupuu se tasi o ana tamaiti aoga.

ata leoleoā Encyclopedia

Roma François - a encyclopedia moni o le ata. O loo i ai ituaiga uma o faleaitu. O i tatou o le faigofie ona iloiloina le erudite maaleale malie tusitala o le senituri lona 16, o se mea o tauemuga leva ona le toe i ai. Ae peitai, e le aofia Fransua e faatusalia, e mautinoa lava sa fiafia i le tala e uiga i le faletusi o St. Victor, lea o le tusitala o le parody (ma e masani ona mataga) sasa le tele o igoa o le treatises o Vaitausaga Ogatotonu: ". Aia tatau Codpiece", "O le pou o le faaolataga", "O uiga lelei o tripe" ma 'ua al. o le sailiiliga maitauina o le ituaiga faʻaluma Medieval ua faapitoa e fesootai ma le aganuu mālō. Ae peitai, o le galuega ei ai i latou o lo latou ituaiga e mafai ona manatu "atoatoa", e mafai ona sii i luga se ata i soo se taimi. E aofia ai, aemaise ai, o mea uma e faasino i physiology tagata. E tumau pea i soo se taimi. Ae peitai, i le faagasologa o suiga talafaasolopito e faatatau i galuega tauave physiological. I faapitoa, i le tu masani o mālō aganuu o le ata i se aemaise faaalia "o le ata o le stratum maualalo" (ua tuuina mai e lenei faamatalaga atamai Rusia M. M. Bahtin). mulimuli tele fatufatuga Fransua faatusalia lenei tu masani, lea e mafai ona taʻua o ambivalent. O le, o nei ata faaosofia ata leoleoā, e mafai ona "tanumia ma ua soifua ai" i le taimi e tasi. Ae peitai, i le taimi fou, ua latou faaauau pea i ai uma i le fanua o faleaitu maualalo. E tele tausuaga malie pea Panurge, ae e masani ona le mafai ona latou taulotoina po o le sili atu pe itiiti saʻo faaliliu i le faaaogāina o le upu na faaaoga e le fefe Rabelais.

O le tausaga mulimuli o le soifuaga o Rabelais

ufitia le tausaga mulimuli o le soifuaga o Fransua e faatusalia i le mea lilo. Tatou te le iloa se mea mo nisi e uiga i lona maliu, ae o le epitaphs solo e pei o Per De Ronsard ma Zhak Tayuro. O le mea muamua o nei, i le ala, e foliga uiga ese, ma ua lē ogatasi le leo i ai. na faavaeina uma o nei epitaphs i le 1554. Suesue talitonu o le 1553 maliu Fransua faatusalia. e le tuuina atu lona talaaga faamatalaga faatuatuaina, e oo lava i le mea na tanu foi o ia i lenei tusitala. E talitonu o loo tanumia lona tino i Pale, i le fanuatanu o St .. Paulo.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 sm.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.