TulāfonoMalo ma le tulafono

O le Peresitene o Mexico Enrike Penya Nieto

O le ulu i le taimi nei o le malo o Mekisiko na fanau Iulai 20, 1966 i totonu o se taulaga taʻua Atlacomulco, o loo 80 km mai le laumua o Mekisiko. Peña Nieto o le tamaitiiti matua i le aiga. O le mea lea, e le hearsay iloa o lenei tiutetauave mai amata. O le galue ma tama o le peresitene o le lumanai e pei o se enisinia, ma lona tina - o se faiaoga i le aoga. . o le masani a le aiga Nieto o le vasega ogatotonu.

Peña Nieto: laiti ma le autalavou

I le faatusatusa atu i le isi sui tauva mo le au peresitene, na te leʻi suesue i le peresitene o le lumanai o Mexico i le iunivesite i Amerika. Sa ia faaaluina na o le tasi le tausaga i le taulaga o Alfred aoga ina ua 13 tausaga le matua. E oo lava i se talavou matua Peña Nieto sa matuai maʻoti ma tuusaʻo - ia le itiiti ifo i le tele e uiga ia te tautala e uiga i ana uo. Mo se faataitaiga, ina ua fesili atu le mea na ia manao e avea i le lumanai, na tali saʻo mai e le tamaitiiti: "Kovana o le Setete o Mexico."

O le Peresitene o Mexico talu mai le laitiiti, fiafia o aoaoga faavae faaupufai. Ae aua e te manatu o le ola ae Peña Nieto i se nofoaga tuufua i tusi. A o talavou sa fiafia o ia e taalo soka, ma e mafai ona e faaaluina itula e taaalo i le mu. A itiiti mulimuli ane, sa iloa ai o le tama e aveina ai se taavale. Enrike Penya Nieto talu mai le tausaga na prerequisites uma mo se galuega faaupufai i le lumanai.

I lona talavou e masani lava ona ave o ia e lona tama i le kovana rallies ma lana uo Horhe Himenesa Cantu.

Ona Horhe na aveina i Himenesa e Alfredo Gonzalez, o le na oo mai i le tausoga o lona tama. A o tatou savavali i le tauiviga na Gonzalez Peña Nieto le avanoa e aoao ai le ins ma outs o le faaupufai i totonu o le umukuka. Le tamaitiiti suesue i le tufatufaina o leaflets i le lagolago a le kovana i le lumanai. . Seia oo i le taimi nei, na ia manatua ai le taimi o se suiga i lona olaga.

ola tutoatasi

I le 1984, o le peresitene o le lumanai o Mexico siitia atu i le Aai o Mekisiko e suesue i le tulafono i le Iunivesite Pan-American. O iina na ia maua ai se faailoga o le tagata malaga, ona - o se faailoga o le matuaofaiva i le Inisetiute o Monterrey.

Ua uma ona i tausaga lona aoga, manumalo tutoatasi Enrike Penya Nieto mai o latou matua. Na ia galue e avea o se tagata lautele lōia faʻamasino, ma maua ai tupe lelei e lagolago ai i latou lava le atoatoa. I le tausaga 20 ia amata ona galulue i le faalapotopotoga mo le tuuina atu o vaega o taavale.

E se faafuasei ofoofogia, e masani lava ona siomia Enrique e tagata faamanuiaina. Mo se faataitaiga, ao suesueina i le iunivesite, sa ia faasoa mai se potu i se hostel ma le peresitene o le lumanai o Homex - o se tasi o le aupito tele i mea uma o Mekisiko, lea o loo auai i le fanua. sa mafai ona a i foi Enrique tausaga talavou e faia ni uo Luis Miranda, o le na mulimuli ane auai foi i le masini le malo o Mekisiko.

Na faataunuuina e le manatu le faauuga i uiga Mexico Enrique mai le faiga pulea tulaga. . I le lua selau itulau e lua o lana galuega ia faatusaina le faiga peresitene i le atunuu i se faiga o le Palemene.

O le amataga o lana galuega faaupufai

Aloaia galuega faaupufai, sa amata Enrique i le tulaga o le Failautusi o le Komiti o le Malo o le National konifeterasia o le faatonuga. Ona oo lea i le isi tolu tausaga, ea Enrique Peña Nieto municipalities eseese o Mexico Malo.

Mai le 1993 i le 1998 sa avea ai o le ulu o le atinae o le tamaoaiga o le malo o Mekisiko. Ma mai le 1999 i le 2000, tausaga, sa auauna Enrique o se failautusi o le meafaigaluega o le malo. I le 2003, o le peresitene o le lumanai o Mexico filifilia se sui i lona nuu Atlacomulco.

I le 2001, ua tofia Peña Nieto Sui Failautusi o le totonu. Lenei mea na tuuina atu ia te ia le avanoa e feiloai ai ma taitai faaupufai o le taimi ma le faipisinisi City aupito tele Mekisiko. Sosoo ai, sa ia galue e avea o se failautusi o le pulega, lea - o le ulu o le Saogalemu Lautele. O le peresitene o le lumanai o Mexico ma galue o sui peresitene o le National Komiti mo le atinae o le aiga.

Prerequisites mo le faiga palota peresitene

I le 2001, i le kovana o Mexico tuu i luma le fa sui tauva na fanau i Atlacomulco. Oi latou o Enrique Peña Nieto. Ae o le kovana e mafai ona ia na ave i le 2005. Ia Fepuari na maua ai lenei faamatalaga tausaga o le a taufetuli Enrique mo le faiga palota peresitene o loo loma.

E avea o se sui tauva mo le kovana, Enrique Peña Nieto lava se fiafia i ai. Ae peitai, na faia lana taitaiga e ala i le amataga o le 2006, e uiga i le 140 galuega faatino. E leʻi iloa e le Malo Mekisiko o ia fuainumera i lona talafaasolopito.

O le i luga o le kovana, na auai Enrique i le toefuataiga o auala, fausiaina o falemai, sa galulue i le faavaeina o se faiga lava o le vai faiga tufatufaina. I nisi o tulaga sa mafai ona ia ausia toetoe lava fuafuaga uma na otooto atu i le amataga o lana auaunaga i le tofi. I le 2011, o le tuatusi faakomepiuta aloaia o le aai, na faasilasila mai o galuega uma na amata Peña Nieto, na faia uma ae lua.

Manuia galuega Nieto

I totonu o le ausia sili o Enrique o le foafoaga o le nofoaafi talafeagai commuter ala. Silia ma le 300 afe. Tagata se aso ma se selau miliona i le tausaga na mafai ona malaga mai i le laumua i le setete. Ma fausia e uiga i Peña Nieto lua selau o nofoaga fou o le soifua maloloina.

Le aluga o taimi le mauaina ai o le kovana matua faaitiitia le numera o faamai i totonu o tagata. Mo se faataitaiga, o le olaga nei fua faatatau ona o faamai respiratory pau e 55%. . O le mea moni, o nei ausia faagaeetia le mafai ona ae aafia ai le faiga palota peresitene o loo loma i Mekisiko.

au peresitene o le

Tesema 1, 2012 na Enrique le tautoga o le Peresitene o Mekisiko. Lisi a Peresitene o Mexico, na faaauau pea Enrique Peña Nieto i numera lima sefulu fitu. Ae peitai, e le foliga fiafia tagata uma o lenei numera. Le toatele oi latou sa le talitonu i le faaupuga puupuu autu o Peña Nieto, o le taua o lona sini autu o le filemu i le atunuu atoa.

I le aso o lona faapaiaga, o se galu o le faitio, lea sa faatulagaina e le itu tetee. Ae o le tele ua suiga faamanuiaina le peresitene. . O se tasi oi latou o le soloia o monopolies i le vaega o le malosi.

Ae i le taimi o le faafitauli autu o feagai ma le malo - ua faatulagaina solitulafono. characterization a Mexico o lenei parameter o taimi uma e matitiva. O gaoioiga o le fualaau faasaina ma vaega faatulagaina i totonu o le atunuu i aso uma e tau atu i tagata na aafia i le tagata.

feeseeseaiga faaagafesootai i Mekisiko i le taimi i lenei mataupu e matua sili. . Talu ai nei faitio i Mekisiko iʻu ai i le 400 le ave faʻapagotaina 250 outlets faoa, faapea foi 6 maliliu.

olaga a Peña Nieto

I le 1993, sa faaipoipo i le peresitene o Monica Pretelini. Peitai, o lea, ia mavae atu i le 2007 ona o se faoa faamalosi epileptic. I le 2008, na faasilasila mai e Peña Nieto e i se mafutaga mafana ma se e faatinoa ata tifaga e igoa Angelica Rivera.

Novema 27, 2010 na faia le la faaipoipoga i le aai o Toluca. Foi, ua i ai le peresitene o le a atalii mai Maritza Hernandez. ua faalauaitele taʻua Peña Nieto le mea moni e faapea sa ia manatu mamafa e uiga i le lumanai o lona atalii, ma sa ia tausia o le tamaitiiti. Ae ua tatou iloa o le mea moni e le o fesootai i le peresitene o faatasi ma ia.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 sm.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.